Comitetului de Analiza Tehnica (CAT) pentru proiectul Rosia Montana se va intlani vineri

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, va convoca, vineri, o sedinta a Comitetului de Analiza Tehnica (CAT) pentru proiectul Rosia Montana in care vor fi discutate concluziile din auditul juristilor referitoare la intreruperea procedurii de evaluare ca urmare a anularii unor planuri de urbanism.

Am gasit acel document botezat de presa audit, am cunostinta de continutul lui, insa nu a fost luata vreo decizie in legatura cu opiniile juristilor. Voi convoca o sedinta a CAT-ului in care vor fi discutate aceste puncte de vedere si acolo va fi luata o decizie”, a declarat ministrul Mediului, Rovana Plumb, scrie Mediafax.

Potrivit acesteia, cel mai probabil sedinta CAT in care se va discuta acest lucru va avea loc vineri.

Saptamana trecuta, Rovana Plumb declara ca nu a primit auditul prin care juristii recomanda oprirea analizei proiectului de la Rosia Montana in lipsa unor planuri de urbanism valabile, fiind contrazisa atunci de fostul titular al portofoliului, Korodi Attila, care afirma ca i l-a predat.

In scurtul sau mandat ca ministrul al Mediului in Guvernul Ungureanu, Korodi Attila a cerut si primit o analiza a juristilor cu care ministerul lucreaza de mai multi ani, ale carei concluzii propuneau intreruperea evaluarii impactului proiectului Rosia Montana asupra Mediului in lipsa unor planuri de urbanism valabile.

Fiecare roman utilizeaza, in medie, 2,84 hectare pentru resurse de hrana, combustibil, imbracaminte si constructii

Fiecare dintre locuitorii Romaniei utilizeaza, in medie, 2,84 hectare din suprafata globului pentru resurse de hrana, combustibil, materiale de imbracaminte si constructii. Planeta insa nu ne poate oferi decat 1,8 hectare de teren si apa pentru fiecare. Desi impactul nostru asupra naturii se situeaza sub nivelul tarilor mai dezvoltate, in Romania consumul de resurse naturale si stilul de viata depasesc capacitatea de suport a ecosistemelor naturale.

Din Raportul Planeta Vie (Living Planet Report), cel mai important studiu ce prezinta starea de sanatate a planetei, lansat ieri si in Romania, reiese faptul ca situatia Pamantului este alarmanta. Consumul de resurse naturale depaseste cu 50% capacitatea de sustinere a planetei, padurile dispar si tot mai multe tari se confrunta cu o criza de apa, ceea ce este si cazul Romaniei. Un Cod Silvic modern, protejarea padurilor virgine sau o politica coerenta pe ape sunt doar cativa pasi pe care tara noastra trebuie sa ii faca.

„Ministerul Mediului si Padurilor are in vedere solutii pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta apele si padurile. Codul Silvic va fi analizat si modificat, astfel incat sa raspunda nevoilor cetatenilor. Referitor la problema legata de apa, vom analiza studiul referitor la potentialul de reconstructie ecologica a Luncii Dunarii, realizat de minister in urma cu cativa ani”, a declarat Rovana Plumb, ministrul mediului si padurilor.

Ne dezvoltam haotic

Romania este una dintre tarile care practica o politica de dezvoltare haotica. Vorbim despre extractia resurselor, transportul nesustenabil, conversia spatiilor verzi in spatii destinate construirii, defrisarile efectuate pentru a face loc constructiilor, inclusiv constructiile ilegale din ariile protejate. Toate acestea reprezinta un procent considerabil din amprenta ecologica a tarii noastre. In ceea ce priveste amprenta asupra apei, vorbim, in momentul de fata, de o criza moderata de apa, tot mai prezenta in anumite perioade ale anului, ceea ce indica necesitatea unor masuri de economisire a apei si de folosire mai eficienta a resurselor, dar si a lucrarilor de reconstructie ecologica in Lunca Dunarii, care ar putea salva sudul tarii noastre de la fenomenul de desertificare.

Sunt necesare eforturi pe toate planurile

Provocarea pe care o lanseaza raportul este: cum va putea planeta sa asigure hrana, apa si energie pentru 10 miliarde de locuitori, pastrandu-si, in acelasi timp, biodiversitatea si ecosistemele? Modelul propus este One Planet (O singura planeta), o perspectiva bazata pe gestionarea, stapanirea si impartirea resurselor naturale in limitele ecologice ale Pamantului. El se bazeaza pe principiul „alegeri mai bune”, aplicat la toate nivelurile, de la cel individual, la cel politic si economic.

Rosia Montana - Pro sau contra exploatare?

Sa scoatem sau nu aurul din adancuri? Cat de periculoasa va fi exploatarea pentru mediu? Cat va castiga statul roman din aceasta afacere?

Aceste intrebari au impartit zona si intreaga Romanie in doua. Pro si contra exploatare.

Departe de zarva din localitate, sus in munte e liniste. Un hau sapat in inima pamantului. Un munte ciuntit. Un loc parasit, lasat de izbeliste. Aici cuvantul ecologie pare ca nu s-a auzit vreodata. Sub acest dezastru sta ascunsa cea mai mare comoara din Europa.

De ani de zile, aici, la Rosia Montana, nu se intampla nimic. Am fost aici acum trei ani. Nimic nu s-a schimbat de atunci. Din Cariera Cetate statul roman a scos ani la rand aur. Aur s-a scos de aici mai bine de 2.000 de ani. Si inca mai este. Peste 3.000 de tone de aur si mai bine de 1.400 de tone de argint. Acum sase ani mineritului din zona i s-a pus cruce. Minerii au fost trimisi acasa si totul a incremenit. Zona a ramas complet neecologizata.

O basculanta fara roti ramasa incarcata cu bolovani statea marturie in urma cu trei ani despre cum s-a oprit totul. Acum, au ramas doar bolovanii si o parte din basculanta. Restul a disparut la fier vechi.

Eugen Cornea, vicepresedintele unui ONG din Rosia Montana, nu vrea minerit in zona. Ne-am intalnit cu el si acum trei ani.

“Daca noi nu plecam de aici, nimeni nu ne poate obliga sa ne vindem proprietatea”, a spus acesta.

Multi dintre localnici spun insa ca sunt dispusi sa plece daca primesc bani multi pe proprietati.

Sorin Jurca, insa, nu pleaca. Si el este membru intr-un ONG care se opune mineritului: ”Nu vreau ca nimeni in lumea asta sa imi aleaga alt loc. Aici m-am nascut, aici cunosc fiecare piatra. Chiar daca trec printre casele astea pustii… e un loc linistit si plin de istorie. E locul cel mai drag al meu”.

Rosia Montana este cea mai veche localitate atestata documentar din Romania. Si sta pe cel mai mare zacamant de aur din Europa. Nu aceste date au facut-o insa celebra, ci controversa iscata in jurul ei – daca sa se scoata sau nu aurul de aici. Seful statului a devenit in ultima vreme aprig sustinator al proiectului minier.

1997 – anul in care a inceput “saga” fara sfarsit Rosia Montana

Intreaga poveste a inceput acum 15 ani. In 1997, compania canadiana Gabriel Resources, cu 3 milioane de dolari, concesioneaza terenul pe care urma sa se faca exploatarea de la Rosia Montana.

Canadienii se asociaza cu Minvest Deva, societate a statului roman si ia fiinta EuroGold Resources, companie care isi propune sa relanseze mineritul in zona.

Statul roman are putin peste 19% din actiuni, iar restul sunt detinute in mare parte de investitori americani.

In 1999, compania isi schimba numele in Rosia Montana Gold Corporation si primeste licenta pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere.

Proiectului i se opun inca de la inceput mai multe ONG-uri care critica procedeul de obtinere a aurului prin cianurare. In plus, se atrage atentia ca mai multe vestigii din zona vor fi distruse.

Se stia initial ca in zona zacamantul ajunge la cateva zeci de tone. Gold Corporation face explorari si ajunge la concluzia ca in adancuri sunt 314 tone de aur si 1.400 de tone de argint.

Dupa acest anunt, proiectului ii creste considerabil miza si ajunge in atentia clasei politice de la Bucuresti, se depune motiune de cenzura, se fac vizite la fata locului, intrevederi la nivel inalt.

Atrage insa si atentia europenilor care se tem de un posibil dezastru ecologic, dupa accidentul de la Baia Mare din 2000, cand un baraj a cedat si cianura a ajuns pana in Ungaria si Iugoslavia, si pana in Marea Neagra. In 2005, ministrul Mediului din Ungaria a cerut Romaniei sa nu aprobe proiectul.

Riscurile asupra mediului inconjurator

Proiectul de Rosia Montana prevede patru cariere, asezate in jurul centrului istoric al localitatii. Exploatarea ar trebui sa dureze 16 ani, plus alti cativa pentru conservarea si ecologizarea zonei. Din o tona de roca se va obtine un gram si jumatate de aur. In fiecare zi, peste 40.000 de tone de roca vor fi macinate.

“In primii noua ani se va scoate mineru din Cetate si Carnic. Se vor forma doua depozite de steril: Halda Carnic si Halda Cetate. Minereul care pleaca din cariera ajunge in uzina, se scoate aurul si argintul si, dupa ce se neutralizeaza sterilul, se depoziteaza in valea vecina, in conditii de siguranta”, a explicat Horea Avram, vicepresedintele Rosia Montana Gold Corporation.

Valea Cornei va fi transformata intr-un urias iaz de decantare. In iaz va exista si o concentratie de cianura.

“Stim ca este o otrava, stim ca un gram de cianura omoara un om, stim ca niciun om nu o sa bea apa din acele iazuri care se vor intinde pe 600 de hectare”, a spus Sorin Jurca, Fundatia Soros Rosia Montana.

“In iazul de decantare nu o sa ajunga concentratii toxice de cianura. Si ca sa facem o comparatie cu viata reala, concentratia de cianura care ajunge in iaz e asimilabila cu cea din cafea. Noi vom descarca in iaz o concentratie de 5-7 miligrame la litru. Acum in cafeaua asta exista pana la 6 miligrame la litru”, explica Horea Avram, vicepresedinte Rosia Montana Gold Corporation.

Localitatea Corna va fi pe fundul iazului de decantare. Multe case deja au fost parasite. Multi insa pun sub semnul intrebarii siguranta acestui baraj.

Va rezolva politicul o problema de geologie?

Acum cateva luni, inainte sa-si dea demisia, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, spunea ca institutia pe care o conduce se apropie de momentul in care va da un verdict – da sau nu exploatarii de la Rosia Montana. Nu a mai apucat s-o faca, iar misiunea a fost preluata de colegul sau Attila Korodi. Inca de la depunerea juramantului, seful statului i-a pus presiune pe umeri.

Attila Korodi este acelasi ministru care in 2007 a blocat discutiile cu Gold Corporation. A suspendat procedura de avizare a studiului de impact asupra mediului. Decizia a venit dupa ce instanta i-a anulat companiei certificatul de urbanism. Au urmat trei ani de blocaj, iar discutiile la Ministerul Mediului au fost reluate abia in 2010. Acum, in 2012, la inceputul lunii aprilie, instanta de judecata a anulat din nou planul de urbanism si planul zonal pentru Rosia Montana. Reclamatia in instanta a fost facuta de mai multe ONG-uri.

Dupa caderea Guvernului, inainte de a pleca din functie, Attila Korodi declara ca va recomanda urmasului sau sa blocheze discutiile pe mediu pana cand compania isi va rezolva problemele.

Cati bani a investit Gold Corporation in cercetare arheologica si conservare

Posibila exploatare a impartit oamenii comunei in doua tabere, pro si contra. Eugen David este unul dintre opozantii proiectului. Are in zona opt hectare de teren, iar una dintre cariere ar urma sa fie la el in curte.

Adrian Gligor este arheolog si vicepresedintele Companiei pe probleme de mediu. La Rosia Montana, intre cariere, proiectul minier va pastrata si protejata o zona de 137 de hectare, cu peste 300 de case dintre care 35 sunt monument istoric. Vor fi pastrate si o parte din galerii.

Acum 40 de ani, cladirile din Rosia Montana inca mai aveau ceva din farmecul de alta data.

Acum majoritatea caselor au lacatul pe usa, sunt scorojite si stau sa cada. Centrul comunei e bombardat cu mesaje, mai ceva ca intr-o campanie electorala. Fiecare parte incearca sa castige sustinere.

Cea mai infloritoare perioada pentru Rosia a fost acum un secol si jumatate. Atrasi de aur, oamenii veneau aici din toata Europa. Cea mai mare densitate de oameni bogati pe metrul patrat, aici era. Majoritatea caselor au fost construite in acea perioada.

Pana acum Gold Corporation sustine ca a investit in zona 500 de milioane de dolari. Multi bani s-au dus pe certarea arheologica.

In ultima vreme, oameni de-ai locului au fost angajati sa curete mina Catalina Monulesti, locul in care s-au gasit celebrele tablitele cerate din vremea romanilor. Printre mineri il intalnim si pe Constantin Furdui.

Furdui a aparut intr-o campanie care a incercat sa ii senibilizeze pe romani si sa grabeasca aprobarea proiectului.

Zacamantul de la Rosia Montana, exploatat de aproape 2.000 de ani

Romanii au fost primii care au scos aur de aici ca la carte. Pana acum se stie de sapte galerii ramase din vremea lor.

O parte din galeriile romane sunt deschise pentru turisti. Putin oameni vin aici sa viziteze. Acum trei ani am coborat in adancuri cu Mignea Carol, fost miner. Si el ar fi vrut sa-si vanda casa si place. N-a mai apucat. A murit acum cateva luni.

Apele care ies la suprafata sunt toxice.

“Asta este rezultatul mineritului din 50-60 de ani. In spatele acestei porti se afla o retea de galerii de aproape 140 de kilometri. Apa care care iese din galerie este un cocteil de metale grele. Are concentratii de cadniu, nichel, zinc, de zeci chiar ar de sute de ori peste limitele de calitate pentru apele de suprafata. E foarte acida”, explica Horea Avram.

Otrava ajunge in raul Aries. Poluarea se vede cu ochiul liber. Ar trebui multe milioane de euro pentru ecologizarea zonei.

Seful statului a fost de mai multe ori in zona. Stie prea bine situatia. Ce a facut pentru stoparea acestui dezastru ecologic? Nimic.

Compania a construit o statie pilot, in care apele din adancuri sunt curatate. Daca proiectul minier va fi aprobat, Gold Corporation se angajeaza sa se ocupe si de ecologizarea zonei.

Pana acum, compania a organizat zeci de intalniri cu localnici pentru a-si prezenta proiectul. Multi au fost convisi si deja si-au vandut casele companiei.

Acum trei ani, la o dezbatere, am cunoscut-o pe Ana Pentrinca. Locuieste peste deal, pe fundul viitorului lac de decantare. Este ghimpe pentru cei care vor sa dea casele si sa inceapa exploatarea.

Satenii i-au omorat oile, i-au taiat din padure, dar Pentrinca nu a cedat. Ne-am intors acum si am gasit-o baricadata in casa. Cu poarta zavorata.

Intre timp, o anexa a casei i-a fost daramata de primarie. A ramas pe pozitii.

Pana acum, 800 de case au fost cumparate de Gold Cororation. Compania vrea sa incurajeze turismul in zona. S-a apucat sa reabiliteze casele cumparate.

Mare parte din cei care au acceptat sa plece din zona s-au mutat intr-un cartier construit de companie in Alba Iulia. In total, 125 de case.

De cativa ani, compania nu a mai cumparat case. Oamenii asteapta.

Rosia Montana are piata imobiliara

La Rosia Montana s-au construit si case noi. Cartiere intregi de vile din lemn acoperit cu polistiren au aparut in ultimul an. Casele sunt puse pe bolovani, fara fundatie, sunt niste machete si clar ca nu fost construit ca cineva sa locuiesca in ele, ci pentru a fi vandute companiei. Unele au fost construite chiar sub liniile de inalta tensiuni, langa fosta cariera Cetate.

Sunt puse una langa alta, de parca n-ar mai fi fost loc pe lume. Pe aceste locuri, daca se va face minerit, va fi o cariera.

Mai mult, au fost construite si blocuri. Cu trei etaje, tot din scandura. Butaforie, ca pe un platou de filmare, pe locul unde compania are are poiectat un drum.

Aproape peste tot in lume, companiile private extrag aurul. Costurile sunt destul mari si implica si un risc, o aventura. Numai pentru explorarea zonei de la Rosia Montana, GoldCorporation sustine ca a cheltuit peste 100 de milioane de dolari.

Cat castiga statul roman din aceata afacere?

“Investitia totala este de 2 miliarde de dolari pe care o investeste in totalitate asociatul cu capital privat. Daca se vinde tot aurul si argintul de la Rosia Montana asta inseamna vreo 7,5 miliarde de dolari. Din astea 7,5 miliarde, cam 4,2 miliarde intra in economia Romaniei, 1,8 miliarde intra la bugetul de stat local, jutean, din taxe si redevente miniere si profitul pe care il face actionarul, castiga 1,3 miliarde de dolari. Este sau nu profitabil?”, se intreaba Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar.

Decizia este acum, ca dintodeauna, in mana politcienilor, pe care presedintele ii acuza de lasitate. In Guvernul care a aprobat proiectul in ’97 si care este acuzat de multi ca a cedat aurul de la Rosia Montana mult prea ieftin era si actualul presedinte, Traian Basescu. In ultima vreme, seful statului si-a declarat sustinerea pe fata pentru proiect. Opozitia de pana mai ieri l-a atacat.

La radul sau seful statului a declarat ca Mircea Geoana, candidatul PSD-ului in 2008, ar fi fost sustinut in campania electorala de Gold Corporation. Niciuna dintre acuze n-a fost demonstrata.

Pana cand politcienii se vor hotari ce se intampla cu Rosia Montana, situtia ramane aceeasi. O zona poluata, care afecteaza apele din jur, o comunitate dezbinata, cu oameni mai mult sau mai putin saraci care calca si traiesc pe un munte de aur, cu indivizi care incearca sa profite, cu ONG-uri hotarate sa nu lase mineritul in zona, care avertizeaza ca poluarea ar putea fi mult mai mare, cu o companie care asteapta de 15 ani sa scoata aur.

Exploatarea ar insemna locuri de munca, bani la buget si ceva aur in visteriile statului, 19,31% din cat se va exploata. Nu foarte mult spun unii. Suficient sustin altii pentru a da drumul proiectului, un proiect pentru care generatiile viitoare ar putea sa multumeasca sau sa acuze.

Rosia Montana - Pro sau contra exploatare?

Sa scoatem sau nu aurul din adancuri? Cat de periculoasa va fi exploatarea pentru mediu? Cat va castiga statul roman din aceasta afacere?

Aceste intrebari au impartit zona si intreaga Romanie in doua. Pro si contra exploatare.

Departe de zarva din localitate, sus in munte e liniste. Un hau sapat in inima pamantului. Un munte ciuntit. Un loc parasit, lasat de izbeliste. Aici cuvantul ecologie pare ca nu s-a auzit vreodata. Sub acest dezastru sta ascunsa cea mai mare comoara din Europa.

De ani de zile, aici, la Rosia Montana, nu se intampla nimic. Am fost aici acum trei ani. Nimic nu s-a schimbat de atunci. Din Cariera Cetate statul roman a scos ani la rand aur. Aur s-a scos de aici mai bine de 2.000 de ani. Si inca mai este. Peste 3.000 de tone de aur si mai bine de 1.400 de tone de argint. Acum sase ani mineritului din zona i s-a pus cruce. Minerii au fost trimisi acasa si totul a incremenit. Zona a ramas complet neecologizata.

O basculanta fara roti ramasa incarcata cu bolovani statea marturie in urma cu trei ani despre cum s-a oprit totul. Acum, au ramas doar bolovanii si o parte din basculanta. Restul a disparut la fier vechi.

Eugen Cornea, vicepresedintele unui ONG din Rosia Montana, nu vrea minerit in zona. Ne-am intalnit cu el si acum trei ani.

“Daca noi nu plecam de aici, nimeni nu ne poate obliga sa ne vindem proprietatea”, a spus acesta.

Multi dintre localnici spun insa ca sunt dispusi sa plece daca primesc bani multi pe proprietati.

Sorin Jurca, insa, nu pleaca. Si el este membru intr-un ONG care se opune mineritului: ”Nu vreau ca nimeni in lumea asta sa imi aleaga alt loc. Aici m-am nascut, aici cunosc fiecare piatra. Chiar daca trec printre casele astea pustii… e un loc linistit si plin de istorie. E locul cel mai drag al meu”.

Rosia Montana este cea mai veche localitate atestata documentar din Romania. Si sta pe cel mai mare zacamant de aur din Europa. Nu aceste date au facut-o insa celebra, ci controversa iscata in jurul ei – daca sa se scoata sau nu aurul de aici. Seful statului a devenit in ultima vreme aprig sustinator al proiectului minier.

1997 – anul in care a inceput “saga” fara sfarsit Rosia Montana

Intreaga poveste a inceput acum 15 ani. In 1997, compania canadiana Gabriel Resources, cu 3 milioane de dolari, concesioneaza terenul pe care urma sa se faca exploatarea de la Rosia Montana.

Canadienii se asociaza cu Minvest Deva, societate a statului roman si ia fiinta EuroGold Resources, companie care isi propune sa relanseze mineritul in zona.

Statul roman are putin peste 19% din actiuni, iar restul sunt detinute in mare parte de investitori americani.

In 1999, compania isi schimba numele in Rosia Montana Gold Corporation si primeste licenta pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere.

Proiectului i se opun inca de la inceput mai multe ONG-uri care critica procedeul de obtinere a aurului prin cianurare. In plus, se atrage atentia ca mai multe vestigii din zona vor fi distruse.

Se stia initial ca in zona zacamantul ajunge la cateva zeci de tone. Gold Corporation face explorari si ajunge la concluzia ca in adancuri sunt 314 tone de aur si 1.400 de tone de argint.

Dupa acest anunt, proiectului ii creste considerabil miza si ajunge in atentia clasei politice de la Bucuresti, se depune motiune de cenzura, se fac vizite la fata locului, intrevederi la nivel inalt.

Atrage insa si atentia europenilor care se tem de un posibil dezastru ecologic, dupa accidentul de la Baia Mare din 2000, cand un baraj a cedat si cianura a ajuns pana in Ungaria si Iugoslavia, si pana in Marea Neagra. In 2005, ministrul Mediului din Ungaria a cerut Romaniei sa nu aprobe proiectul.

Riscurile asupra mediului inconjurator

Proiectul de Rosia Montana prevede patru cariere, asezate in jurul centrului istoric al localitatii. Exploatarea ar trebui sa dureze 16 ani, plus alti cativa pentru conservarea si ecologizarea zonei. Din o tona de roca se va obtine un gram si jumatate de aur. In fiecare zi, peste 40.000 de tone de roca vor fi macinate.

“In primii noua ani se va scoate mineru din Cetate si Carnic. Se vor forma doua depozite de steril: Halda Carnic si Halda Cetate. Minereul care pleaca din cariera ajunge in uzina, se scoate aurul si argintul si, dupa ce se neutralizeaza sterilul, se depoziteaza in valea vecina, in conditii de siguranta”, a explicat Horea Avram, vicepresedintele Rosia Montana Gold Corporation.

Valea Cornei va fi transformata intr-un urias iaz de decantare. In iaz va exista si o concentratie de cianura.

“Stim ca este o otrava, stim ca un gram de cianura omoara un om, stim ca niciun om nu o sa bea apa din acele iazuri care se vor intinde pe 600 de hectare”, a spus Sorin Jurca, Fundatia Soros Rosia Montana.

“In iazul de decantare nu o sa ajunga concentratii toxice de cianura. Si ca sa facem o comparatie cu viata reala, concentratia de cianura care ajunge in iaz e asimilabila cu cea din cafea. Noi vom descarca in iaz o concentratie de 5-7 miligrame la litru. Acum in cafeaua asta exista pana la 6 miligrame la litru”, explica Horea Avram, vicepresedinte Rosia Montana Gold Corporation.

Localitatea Corna va fi pe fundul iazului de decantare. Multe case deja au fost parasite. Multi insa pun sub semnul intrebarii siguranta acestui baraj.

Va rezolva politicul o problema de geologie?

Acum cateva luni, inainte sa-si dea demisia, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, spunea ca institutia pe care o conduce se apropie de momentul in care va da un verdict – da sau nu exploatarii de la Rosia Montana. Nu a mai apucat s-o faca, iar misiunea a fost preluata de colegul sau Attila Korodi. Inca de la depunerea juramantului, seful statului i-a pus presiune pe umeri.

Attila Korodi este acelasi ministru care in 2007 a blocat discutiile cu Gold Corporation. A suspendat procedura de avizare a studiului de impact asupra mediului. Decizia a venit dupa ce instanta i-a anulat companiei certificatul de urbanism. Au urmat trei ani de blocaj, iar discutiile la Ministerul Mediului au fost reluate abia in 2010. Acum, in 2012, la inceputul lunii aprilie, instanta de judecata a anulat din nou planul de urbanism si planul zonal pentru Rosia Montana. Reclamatia in instanta a fost facuta de mai multe ONG-uri.

Dupa caderea Guvernului, inainte de a pleca din functie, Attila Korodi declara ca va recomanda urmasului sau sa blocheze discutiile pe mediu pana cand compania isi va rezolva problemele.

Cati bani a investit Gold Corporation in cercetare arheologica si conservare

Posibila exploatare a impartit oamenii comunei in doua tabere, pro si contra. Eugen David este unul dintre opozantii proiectului. Are in zona opt hectare de teren, iar una dintre cariere ar urma sa fie la el in curte.

Adrian Gligor este arheolog si vicepresedintele Companiei pe probleme de mediu. La Rosia Montana, intre cariere, proiectul minier va pastrata si protejata o zona de 137 de hectare, cu peste 300 de case dintre care 35 sunt monument istoric. Vor fi pastrate si o parte din galerii.

Acum 40 de ani, cladirile din Rosia Montana inca mai aveau ceva din farmecul de alta data.

Acum majoritatea caselor au lacatul pe usa, sunt scorojite si stau sa cada. Centrul comunei e bombardat cu mesaje, mai ceva ca intr-o campanie electorala. Fiecare parte incearca sa castige sustinere.

Cea mai infloritoare perioada pentru Rosia a fost acum un secol si jumatate. Atrasi de aur, oamenii veneau aici din toata Europa. Cea mai mare densitate de oameni bogati pe metrul patrat, aici era. Majoritatea caselor au fost construite in acea perioada.

Pana acum Gold Corporation sustine ca a investit in zona 500 de milioane de dolari. Multi bani s-au dus pe certarea arheologica.

In ultima vreme, oameni de-ai locului au fost angajati sa curete mina Catalina Monulesti, locul in care s-au gasit celebrele tablitele cerate din vremea romanilor. Printre mineri il intalnim si pe Constantin Furdui.

Furdui a aparut intr-o campanie care a incercat sa ii senibilizeze pe romani si sa grabeasca aprobarea proiectului.

Zacamantul de la Rosia Montana, exploatat de aproape 2.000 de ani

Romanii au fost primii care au scos aur de aici ca la carte. Pana acum se stie de sapte galerii ramase din vremea lor.

O parte din galeriile romane sunt deschise pentru turisti. Putin oameni vin aici sa viziteze. Acum trei ani am coborat in adancuri cu Mignea Carol, fost miner. Si el ar fi vrut sa-si vanda casa si place. N-a mai apucat. A murit acum cateva luni.

Apele care ies la suprafata sunt toxice.

“Asta este rezultatul mineritului din 50-60 de ani. In spatele acestei porti se afla o retea de galerii de aproape 140 de kilometri. Apa care care iese din galerie este un cocteil de metale grele. Are concentratii de cadniu, nichel, zinc, de zeci chiar ar de sute de ori peste limitele de calitate pentru apele de suprafata. E foarte acida”, explica Horea Avram.

Otrava ajunge in raul Aries. Poluarea se vede cu ochiul liber. Ar trebui multe milioane de euro pentru ecologizarea zonei.

Seful statului a fost de mai multe ori in zona. Stie prea bine situatia. Ce a facut pentru stoparea acestui dezastru ecologic? Nimic.

Compania a construit o statie pilot, in care apele din adancuri sunt curatate. Daca proiectul minier va fi aprobat, Gold Corporation se angajeaza sa se ocupe si de ecologizarea zonei.

Pana acum, compania a organizat zeci de intalniri cu localnici pentru a-si prezenta proiectul. Multi au fost convisi si deja si-au vandut casele companiei.

Acum trei ani, la o dezbatere, am cunoscut-o pe Ana Pentrinca. Locuieste peste deal, pe fundul viitorului lac de decantare. Este ghimpe pentru cei care vor sa dea casele si sa inceapa exploatarea.

Satenii i-au omorat oile, i-au taiat din padure, dar Pentrinca nu a cedat. Ne-am intors acum si am gasit-o baricadata in casa. Cu poarta zavorata.

Intre timp, o anexa a casei i-a fost daramata de primarie. A ramas pe pozitii.

Pana acum, 800 de case au fost cumparate de Gold Cororation. Compania vrea sa incurajeze turismul in zona. S-a apucat sa reabiliteze casele cumparate.

Mare parte din cei care au acceptat sa plece din zona s-au mutat intr-un cartier construit de companie in Alba Iulia. In total, 125 de case.

De cativa ani, compania nu a mai cumparat case. Oamenii asteapta.

Rosia Montana are piata imobiliara

La Rosia Montana s-au construit si case noi. Cartiere intregi de vile din lemn acoperit cu polistiren au aparut in ultimul an. Casele sunt puse pe bolovani, fara fundatie, sunt niste machete si clar ca nu fost construit ca cineva sa locuiesca in ele, ci pentru a fi vandute companiei. Unele au fost construite chiar sub liniile de inalta tensiuni, langa fosta cariera Cetate.

Sunt puse una langa alta, de parca n-ar mai fi fost loc pe lume. Pe aceste locuri, daca se va face minerit, va fi o cariera.

Mai mult, au fost construite si blocuri. Cu trei etaje, tot din scandura. Butaforie, ca pe un platou de filmare, pe locul unde compania are are poiectat un drum.

Aproape peste tot in lume, companiile private extrag aurul. Costurile sunt destul mari si implica si un risc, o aventura. Numai pentru explorarea zonei de la Rosia Montana, GoldCorporation sustine ca a cheltuit peste 100 de milioane de dolari.

Cat castiga statul roman din aceata afacere?

“Investitia totala este de 2 miliarde de dolari pe care o investeste in totalitate asociatul cu capital privat. Daca se vinde tot aurul si argintul de la Rosia Montana asta inseamna vreo 7,5 miliarde de dolari. Din astea 7,5 miliarde, cam 4,2 miliarde intra in economia Romaniei, 1,8 miliarde intra la bugetul de stat local, jutean, din taxe si redevente miniere si profitul pe care il face actionarul, castiga 1,3 miliarde de dolari. Este sau nu profitabil?”, se intreaba Cristian Hostiuc, directorul editorial al Ziarului Financiar.

Decizia este acum, ca dintodeauna, in mana politcienilor, pe care presedintele ii acuza de lasitate. In Guvernul care a aprobat proiectul in ’97 si care este acuzat de multi ca a cedat aurul de la Rosia Montana mult prea ieftin era si actualul presedinte, Traian Basescu. In ultima vreme, seful statului si-a declarat sustinerea pe fata pentru proiect. Opozitia de pana mai ieri l-a atacat.

La radul sau seful statului a declarat ca Mircea Geoana, candidatul PSD-ului in 2008, ar fi fost sustinut in campania electorala de Gold Corporation. Niciuna dintre acuze n-a fost demonstrata.

Pana cand politcienii se vor hotari ce se intampla cu Rosia Montana, situtia ramane aceeasi. O zona poluata, care afecteaza apele din jur, o comunitate dezbinata, cu oameni mai mult sau mai putin saraci care calca si traiesc pe un munte de aur, cu indivizi care incearca sa profite, cu ONG-uri hotarate sa nu lase mineritul in zona, care avertizeaza ca poluarea ar putea fi mult mai mare, cu o companie care asteapta de 15 ani sa scoata aur.

Exploatarea ar insemna locuri de munca, bani la buget si ceva aur in visteriile statului, 19,31% din cat se va exploata. Nu foarte mult spun unii. Suficient sustin altii pentru a da drumul proiectului, un proiect pentru care generatiile viitoare ar putea sa multumeasca sau sa acuze.

Siemens: Nu putem inlocui totul cu eoliene si solare. Avem nevoie de carbuni si gaze pentru energie

Peter Löscher, presedintele si CEO-ul concernului in­dustrial german Siemens, un business de 73,5 mi­liarde de euro cu 360.000 de angajati, crede ca in ciuda cresterii de care se bucura sectorul energiilor verzi, carbunii si gazele naturale vor continua sa asigure o buna parte din productia de energie pe ter­men lung.
Viziunea lui Löscher asupra mixului energetic este un nou semnal de alarma pentru piata locala care, potrivit jucatorilor din domeniu, s-ar putea confrunta chiar din 2016 cu un deficit de capa­ci­tati de productie a energiei electrice in contextul in care 80% dintre termocentralele care inca mai func­tio­neaza acum in Romania au durata de viata depasita.

Desi la finalul anului trecut deja erau puse in functiune parcuri eoliene de circa 1.000 MW, capa­ci­ta­tea lor de productie este extrem de volatila, nu putine fiind intervalele orare in care abia daca func­tio­neaza cativa MW din toti cei care au fost instalati. Astfel, productia de energie din Romania se ba­zeaza in continuare pe termocentralele vechi de 40 de ani sau pe de hidrocentralele construite inainte de 1989, sin­gu­rele investitii noi facute de stat in ultimii 20 de ani fiind cele doua reactoare nucleare de la Cerna­voda.

Energia sigura, din carbuni

In ciuda acestor lucruri, investitiile in proiecte majore de producere a energiei electrice pe carbuni sau gaze se pot numara pe degete. O singura centrala pe gaze de 860 MW, mai mare decat un reactor nuclear de la Cernavoda, a fost realizata de Petrom in urma unei investitii de 500 de milioane de euro. In rest, proiectele de termocentrale noi care trebuia sa produca energie folosind carbunii stau de ani de zile blocate in hartii desi huila si lignitul reprezinta cea mai importanta resursa a Romaniei, cantitatile fiind disponibile pentru sute de ani.

“Vom avea nevoie de o monitorizare continua si de o balanta echilibrata intre consumul si productia de energie. Bineinteles ca trebuie sa extindem capaci­tatile din resurse regenerabile, dar nu putem inlocui totul cu vant sau energie solara pe termen scurt. Ter­mo­centralele de inalta eficienta si curate care folosesc carbunele si gazele naturale vor fi vitale pe o perioada lunga de timp pentru a avea certi­tudinea ca avem o sursa de energie sigura”, explica Löscher.

Incepe sa fie prea tarziu?

Problema, cel putin pentru piata locala, este faptul ca multe dintre marile companii energetice straine prezente aici nu s-au implicat alaturi de statul roman in proiecte de anvergura, asa cum sunt reactoarele 3 si 4 in valoare de 4 miliarde de euro de la Cernavoda sau hidrocentrala de un miliard de euro Tarnita-Lapus­testi. Greii privati din energie si-au motivat reticenta prin incertitudinile care inconjoara restructurarea sistemului energetic local, dar mai ales prin preturile inca neliberalizate la energie electrica si gaze naturale. Chiar la inceputul acestei saptamani insa un mesaj pu­ternic din partea Bancii Mondiale ii indemna pe gigantii privati din energie sa aiba curaj si sa se implice in marile proiecte de investitii pana nu este prea tarziu pentru ca oricum in Romania vor avea loc reformele cerute de ei.

Greul nu a trecut

In ceea ce priveste situatia economica europeana, care la randul ei are un impact puternic asupra apetitului de investitii al marilor companii, CEO-ul Siemens spune ca riscurile zonei inca sunt importante, mai ales tinand cont de situatia Greciei si a Spaniei.

“Economia globala pare a se misca intr-o directie mai stabila. Dincolo de acest lucru insa, raman riscurile inca nerezolvate. Unele tari europene asa cum sunt Spania si Grecia se confrunta cu provocari enorme in continuare. Pe de alta parte insa, tarile emergente, conduse de China si India, raman factorii stabilizatori ai economiei mondiale”, este de parere Löscher.

In legatura cu activitatile din Romania, seful Siemens spune ca circa 1.800 de oameni lucreaza in cele 5 unitati de productie si 9 centre regionale de servicii si vanzari controlate de grupul german.

“Unul dintre evenimentele importante din 2011 a fost noul parc eolian pe care GDF SUEZ il va realiza, cu o capacitate de 48 MW si 21 de turbine. Parcul va fi localizat in Braila si va produce suficienta energie pentru a alimenta 50.000 de gospodarii”, a mai precizat CEO-ul Siemens.

Intrebat daca atentia grupului s-ar putea orienta spre productia in Romania de turbine eoliene, acesta a precizat ca Siemens mentine o legatura stransa cu clientii locali, neexistand in acest moment un plan concret.

Siemens: Nu putem inlocui totul cu eoliene si solare. Avem nevoie de carbuni si gaze pentru energie

Peter Löscher, presedintele si CEO-ul concernului in­dustrial german Siemens, un business de 73,5 mi­liarde de euro cu 360.000 de angajati, crede ca in ciuda cresterii de care se bucura sectorul energiilor verzi, carbunii si gazele naturale vor continua sa asigure o buna parte din productia de energie pe ter­men lung.
Viziunea lui Löscher asupra mixului energetic este un nou semnal de alarma pentru piata locala care, potrivit jucatorilor din domeniu, s-ar putea confrunta chiar din 2016 cu un deficit de capa­ci­tati de productie a energiei electrice in contextul in care 80% dintre termocentralele care inca mai func­tio­neaza acum in Romania au durata de viata depasita.

Desi la finalul anului trecut deja erau puse in functiune parcuri eoliene de circa 1.000 MW, capa­ci­ta­tea lor de productie este extrem de volatila, nu putine fiind intervalele orare in care abia daca func­tio­neaza cativa MW din toti cei care au fost instalati. Astfel, productia de energie din Romania se ba­zeaza in continuare pe termocentralele vechi de 40 de ani sau pe de hidrocentralele construite inainte de 1989, sin­gu­rele investitii noi facute de stat in ultimii 20 de ani fiind cele doua reactoare nucleare de la Cerna­voda.

Energia sigura, din carbuni

In ciuda acestor lucruri, investitiile in proiecte majore de producere a energiei electrice pe carbuni sau gaze se pot numara pe degete. O singura centrala pe gaze de 860 MW, mai mare decat un reactor nuclear de la Cernavoda, a fost realizata de Petrom in urma unei investitii de 500 de milioane de euro. In rest, proiectele de termocentrale noi care trebuia sa produca energie folosind carbunii stau de ani de zile blocate in hartii desi huila si lignitul reprezinta cea mai importanta resursa a Romaniei, cantitatile fiind disponibile pentru sute de ani.

“Vom avea nevoie de o monitorizare continua si de o balanta echilibrata intre consumul si productia de energie. Bineinteles ca trebuie sa extindem capaci­tatile din resurse regenerabile, dar nu putem inlocui totul cu vant sau energie solara pe termen scurt. Ter­mo­centralele de inalta eficienta si curate care folosesc carbunele si gazele naturale vor fi vitale pe o perioada lunga de timp pentru a avea certi­tudinea ca avem o sursa de energie sigura”, explica Löscher.

Incepe sa fie prea tarziu?

Problema, cel putin pentru piata locala, este faptul ca multe dintre marile companii energetice straine prezente aici nu s-au implicat alaturi de statul roman in proiecte de anvergura, asa cum sunt reactoarele 3 si 4 in valoare de 4 miliarde de euro de la Cernavoda sau hidrocentrala de un miliard de euro Tarnita-Lapus­testi. Greii privati din energie si-au motivat reticenta prin incertitudinile care inconjoara restructurarea sistemului energetic local, dar mai ales prin preturile inca neliberalizate la energie electrica si gaze naturale. Chiar la inceputul acestei saptamani insa un mesaj pu­ternic din partea Bancii Mondiale ii indemna pe gigantii privati din energie sa aiba curaj si sa se implice in marile proiecte de investitii pana nu este prea tarziu pentru ca oricum in Romania vor avea loc reformele cerute de ei.

Greul nu a trecut

In ceea ce priveste situatia economica europeana, care la randul ei are un impact puternic asupra apetitului de investitii al marilor companii, CEO-ul Siemens spune ca riscurile zonei inca sunt importante, mai ales tinand cont de situatia Greciei si a Spaniei.

“Economia globala pare a se misca intr-o directie mai stabila. Dincolo de acest lucru insa, raman riscurile inca nerezolvate. Unele tari europene asa cum sunt Spania si Grecia se confrunta cu provocari enorme in continuare. Pe de alta parte insa, tarile emergente, conduse de China si India, raman factorii stabilizatori ai economiei mondiale”, este de parere Löscher.

In legatura cu activitatile din Romania, seful Siemens spune ca circa 1.800 de oameni lucreaza in cele 5 unitati de productie si 9 centre regionale de servicii si vanzari controlate de grupul german.

“Unul dintre evenimentele importante din 2011 a fost noul parc eolian pe care GDF SUEZ il va realiza, cu o capacitate de 48 MW si 21 de turbine. Parcul va fi localizat in Braila si va produce suficienta energie pentru a alimenta 50.000 de gospodarii”, a mai precizat CEO-ul Siemens.

Intrebat daca atentia grupului s-ar putea orienta spre productia in Romania de turbine eoliene, acesta a precizat ca Siemens mentine o legatura stransa cu clientii locali, neexistand in acest moment un plan concret.

Ministrul Mediului: Deciziile privind exploatarea gazelor de sist vor fi fundamentate pe studiile CE

Rovana Plumb, Ministrul Mediului si Padurilor, a avut joi, 10 mai 2012, doua intalniri de lucru la Bruxelles, cu Janez Potocnik, comisarul european pentru protectia mediului si Connie Hedegaard, comisarul european pentru schimbari climatice, principalele teme de discutie fiind solutionarea rapida a procedurilor de infringement, exploatarea gazelor de sist, tranzactionarea unitatilor de emisie de dioxid de carbon aflate la dispozitia Romaniei si legislatia privind schimbarile climatice.

In cadrul intalnirii cu comisarul Potocnik, ministrul roman a subliniat atentia pe care o acorda cazurilor de infringement si a confirmat angajamentul de continuare a dialogului cu Comisia Europeana pentru solutionarea cat mai rapida a problemelor existente.

Rovana Plumb a anuntat intentia de a fundamenta deciziile viitoare ale Guvernului roman in privinta exploatarii gazelor de sist si pe baza rezultatelor studiilor pe care Comisia Europeana le are in lucru in acest moment, ambele parti subliniind ca aceasta tema este una relativ noua, care necesita o evaluare corecta si aprofundata inainte de trecerea la alte etape.

De asemenea, oficialii au abordat si tema utilizarii eficiente a resurselor, subliniind in acelasi timp importanta politicii de mediu, al carei impact orizontal se regaseste in majoritatea celorlalte politici publice, precum si necesitatea consolidarii increderii populatiei in deciziile adoptate de autoritatile publice in domeniul protectiei mediului.

In intalnirea cu comisarul Connie Hedegaard, ministrul roman a subliniat deschiderea autoritatilor romane pentru stabilirea unei pozitii a Uniunii Europene privind reportarea si utilizarea AAU-urilor, care sa ia in considerare situatia Romaniei in acest domeniu.

Ministrul Mediului si Padurilor a subliniat, de asemenea, atentia pe care o acorda finalizarii pregatirii masurilor de implementare a pachetului legislativ energie / schimbari climatice, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2013.

Cele doua parti au insistat asupra necesitatii implicarii autoritatilor locale si sectorului privat in adoptarea deciziilor privind schimbarile climatice, asupra eforturilor care trebuie facute pentru informarea companiilor asupra avantajelor trecerii la o economie verde, si, in mod special, asupra importantei constientizarii populatiei cu privire la aceasta tema.

Comisarul Hedegaard a apreciat angajamentul Guvernului roman si a asigurat partea romana ca este deschisa unui dialog constant si constructiv.

Rovana Plumb n-a primit auditul ce recomanda oprirea proiectului Rosia Montana. Attila Korodi o contrazice

Rovana Plumb, noul ministru al Mediului, a sustinut, miercuri, ca nu a primit auditul prin care juristii recomanda oprirea analizei proiectului de la Rosia Montana in lipsa unor planuri de urbanism valabile.

In replica, fostul titular al portofoliului, Korodi Attila, a explicat ca respectivul document se afla in dosarul pe care i l-a inmanat Rovanei Plumb cu ocazia ceremoniei de predare-primire a gestiunii ministerului.

Intrebata daca va da curs recomandarii juristilor de a opri evaluarea impactului proiectului asupra mediului dupa ce planurile de urbanism de la Rosia Montana au fost anulate de instanta, Rovana Plumb a raspuns: “Nu am primit auditul la care faceti referire, deci nu va pot spune ce masuri voi lua in legatura cu ce scrie acolo. Este undeva in minister, insa eu nu l-am primit pana la acest moment”.

“Documentul i-a fost predat doamnei ministru, se afla in dosar, la sectiunea «alte documente importante». Am si eu o copie in oglinda a respectivului dosar, atat cel care mi-a ramas mie, cat si cel aflat in posesia domniei sale fiind stampilate fila cu fila de seful Directiei juridice din minister cu ocazia predarii gestiunii”, a declarat Korodi Attila, citat de Mediafax.

Miercuri dimineata, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a avut o intrevedere cu un grup de reprezentanti ai sindicatului “Viitorul mineritului” de la Rosia Montana, organizatie ce apara interesele salariatilor Rosia Montana Gold Corporation, compania care intentioneaza sa dezvolte proiectul minier de la Rosia Montana.

“Dialogul este esential pentru rezolvarea unor situatii complicate precum aceasta, in beneficiul tuturor”, a declarat Rovana Plumb.

In primul trimestru al acestui an, resursele de energie primara au scazut cu 16,0%

In primul trimestru al acestui an, resursele de energie primara au scazut cu 16,0%, iar cele de energie electrica s-au redus cu 6,3% fata de aceeasi perioada a anului precedent, potrivit datelor remise de Institutul National de Statistica.

Principalele resurse de energie primara in primul trimestrul, au totalizat 10503,8 mii tone echivalent petrol (tep), in scadere cu 2001,4 mii tep fata de trimestrul I 2011.

Productia interna a insumat 7939,9 mii tep, in scadere cu 18,8% fata de aceeasi perioada a anului precedent, iar importul a fost de 2563,9 mii tep, in scadere cu 6,2%.

In aceasta perioada, resursele de energie electrica au fost de 16243,3 milioane KWh, in scadere cu 1099,4 milioane KWh (-6,3 %) fata de perioada corespunzatoare a anului 2011. Scaderea resursei de energie electrica s-a datorat in principal scaderii productiei, cu 1232,5 milioane KWh (-7,2%).

Productia din termocentrale a fost de 9608,8 milioane KWh in crestere cu 674,4 milioane KWh (+7,5%). Productia din hidrocentrale a fost de 2623,8 milioane KWh in scadere cu 2348,7 milioane kWh (-47,2%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 3091,7 milioane KWh in crestere cu 74,8 milioane kWh (+2,5%).

Productia din centralele electrice eoliene in trimestrul I 2012 a fost de 648,0 milioane KWh, in crestere cu 367,0 milioane KWh fata de aceeasi perioada a anului precedent.

Consumul final de energie electrica in aceasta perioada, a fost de 13735,7 milioane KWh, cu 0,8% mai mic fata de perioada corespunzatoare a anului 2011; iluminatul public a inregistrat o crestere cu 11,6%, iar consumul populatiei a crescut cu 2,6%.

Exportul de energie electrica a fost de 219,8 milioane KWh in scadere cu 971,0 milioane KWh, respectiv cu 81,5%.

Consumul propriu tehnologic in retele si statii a fost de 2287,8 milioane KWh in scadere cu 18,8 milioane KWh, respectiv cu 0,8%.